A. neutralizarea sucului gastric



b. scăderea pH stomacal

c. creşterea pH stomacal

D. deshidratarea organismului

e. hipervolemia

   

  4. Care sunt cauzele hiposalivaţiei patologice?

a. stările emotive

b. ingerarea alimentelor lichide

C. deshidratarea

D. parotiditele

e. obstrucţia ducturilor salivare

 

5. Hipersecreţia stomacală poate fi provocată de:

a. cafeină

B. etanol

c. excesul de gastrină

d. excesul de pepsină

e. vagotonie

 

  6. Cum se modifică funcţia de evacuare a stomacului în caz de hipersecreţie cu hiperaciditate?

  1. creşte
  2. scade
  3. nu se modifică
  4. se dezvoltă chimostaza gastrică
  5. se dezvoltă sindromul dumping

 

7. Cum se modifică tranzitul intestinal în caz de hipersecreţie cu hiperaciditate stomacală?

a. creşte

B. scade

c. nu se modifică

d. constipaţii frecvente

e. diaree

 

8. Ce reprezintă aclorhidria?

  1. lipsa ionilor de Cl în sânge
  2. absenţa HCl în sucul gastric
  3. lipsa enzimelor în sucul gastric

 d.creşterea pH sanguin

  1. scăderea pH sanguin

 

9. Care pot fi cauzele aclorhidriei?

  1. carenţa de gastrină
  2. gastrite cronice atrofice
  3. cancer gastric
  4. gastrite hipertrofice
  5. ulcer gastric

 

10. Care sunt repercusiunile carenţei HCl în sucul stomacal:

  1. creşterea peristaltismului intestinal
  2. scăderea peristaltismului intestinal
  3. maldigestie
  4. malabsorbţie
  5. constipaţii

 

11. Care pot fi consecinţele vomei?

  1. hipokaliemie
  2. hiperkaliemie
  3. alcaloză
  4. acidoză
  5. activarea sistemului renină-angiotensină-aldosteron

 

12. Care sunt cauzele insuficienţei secreţiei exocrine a pancreasului:

  1. pancreatitele cronice
  2. tumorile pancreatice
  3. obturarea ductului pancreatic
  4. vagotonia
  5. simpaticotonia

 

13. Care sunt consecinţele insuficienţei secreţiei pancreatice?

  1. maldigestia
  2. malabsorbţia
  3. malnutriţia
  4. ulcerogeneza
  5. constipaţii

 

14. Ce reprezintă steatorea?

  1. prezenţa grăsimilor în sânge
  2. eliminarea excesivă a grăsimilor cu masele fecale
  3. acumularea excesivă a grasimilor în parenchimul hepatic
  4. eliminarea lipidelor cu urina
  5. lipsa grăsimilor în masele fecale

 

15. Care pot fi cauzele steatoreei?

a. acolia

b. insuficienţa lipazei pancreatice

c. insuficienţa pepsinei

d. colemia

e. hiperlipidemia

 

16. Ce reprezintă acolia?

  1. lipsa bilei în sânge
  2. lipsa bilei în intestin
  3. prezenţa bilei în sânge
  4. decolorarea maselor fecale
  5. lipsa bilirubinei în bilă

 

17. Maldigestia intestinală poate fi provocată de următorii factori:

  1. dereglări ale sistemului nervos intramural
  2. procese inflamatoаre în tractul gastrointestinal
  3. ulcer duodenal
  4. activarea tripsinogenului
  5. insuficienţa hepatică

 

18. Care pot fi consecinţele maldigestiei dizaharidelor?

A. diaree

B. deshidratare

c. constipaţii

d. hiperhidratare

e. hipoglicemie

 

19. Care pot fi consecinţele maldigestiei proteinelor?

  1. hipoproteinemie
  2. hipoonchie
  3. edeme
  4. proteinurie
  5. imunodeficienţe

 

20. Care pot fi consecinţele maldigestiei lipidelor?

a. hiperlipidemie

B. steatoree

c. hipocoagulabilitatea sângelui

d. diaree

e. constipaţii

 

21. Care pot fi cauzele autointoxicaţiei intestinale:

a. intensificarea proceselor de putrefacţie în intestin

B. consumul excesiv de alimente proteice

c. constipaţiile

d. diarea

e. insuficienţa hepatică

 

22. Care sunt manifestările autointoxicaţiei intestinale?

a. hipotensiune arterială

b. hipertensiune arterială

C. cefalee

D. hipoglicemie

e. hiperglicemie

 

23. Care pot fi consecinţele meteorismului?

A. dereglarea digestiei parietale

b. tulburarea digestiei lumenale

c. tulburarea absorbţiei intestinale

d. ocluzia intestinală

e. intensificarea peristaltismului

 

24. Ce procese patologice dereglează digestia în cavitatea bucală?

a.  hipersalivaţia

b. hiposalivaţia

C. lipsa amilazei salivare

d. lipsa lizozimului

e. reacţia alcalină a salivei

 

25. Care sunt dereglările digestive în lipsa amilazei salivare?

A. dereglarea digestiei polizaharidelor

b. dereglarea digestiei dizaharidelor

c. dereglarea digestiei celulozai

d. dereglarea digestiei proteinelor

e. dereglarea digestiei lipidelor

 

26. Cum se modifică tonusul şi motilitatea stomacului în hipoclorhidrie?

  1. hipotonie
  2. hipertonus
  3. evacuaţie accelerată
  4. chimostaza în stomac
  5. vomă

 

27. Cum se modifică tonusul şi motilitatea stomacului în hiperclorhidrie?

  1. hipotonie
  2. hipertonus
  3. evacuaţie accelerată
  4. chimostaza în stomac
  5. vomă

 

28. Ce modificări în digestia gastrică se constată în hipoclorhidrie?

  1. survine maldigestia polizaharidelor
  2. survine maldigestia proteinelor
  3. survine maldigestia lipidelor
  4. ameliorarea digestiei gastrice
  5. survine maldigestia celulozei

 

29. Ce modificări în digestia gastrică se constată în hiperclorhidrie?

  1. survine maldigestia polizaharidelor
  2. survine maldigestia proteinelor
  3. survine maldigestia lipidelor
  4. ameliorarea digestiei gastrice
  5. survine maldigestia celulozei

  

30. Ce modificări în digestie se constată în insuficienţa exocrină a pancreasului?

  1. survine maldigestia polizaharidelor
  2. survine maldigestia proteinelor
  3. survine maldigestia lipidelor
  4. ameliorarea digestiei intestinale
  5. survine maldigestia celulozei

 

 31. Ce modificări în digestie se constată în insuficienţa secreţiei bilei?

  1. maldigestia polizaharidelor

b. atonie intestinală

C. steatoree

d. amiloree

e. creatoree

 

32. Ce modificări în digestie se constată în afecţiunile mucoasei intestinului subţire?

  1. derglarea scindării polizaharidelor
  2. dereglarea scindării dizaharidelor
  3. dereglarea scindării polipeptidelor
  4. dereglarea scindării dipeptidelor
  5. dereglarea scindării lipidelor

 

33. Absorbţia căror substanţe nutritive se dereglează la afecţiunea mucoasei intestinului subţire?

  1. proteinelor
  2. aminoacizilor
  3. dizaharidelor
  4. monozaharidelor
  5. apa

 

34. Ce procese se dereglează la afecţiunea intestinului gros?

  1. scindarea polizaharidelor
  2. scindarea proteinelor
  3. scindarea lipidelor
  4. scindarea celulozei
  5. sinteza vitaminelor grupei B

 

35. Absorbţia căror substanţe se dereglează la afecţiunea intestinului gros?

  1. proteinelor
  2. aminoacizilor
  3. sărurilor minerale
  4. monozaharidelor
  5. apei

 

36. Cum se modifică metabolismul glucidic în insuficienţa hepatică?

  1. survine hiperglicemia exagerată postprandială
  2. survine hipoglicemia pe nemâncate
  3. apare fructozemia
  4. scade conţinutul de glicogen în ficat
  5. creşte conţinutul de glicogen în ficat

 

37. Cum se modifică metabolismul proteic în insuficienţa hepatică?

  1. apare hiperglobulinemia
  2. apare hipoalbuminemia
  3. apare hiperaminoacidemia
  4. se dereglează sinteza gama-globulinelor
  5. creşte concentraţia de uree în sânge

 

38. Cum se modifică metabolismul lipidic în insuficienţa hepatică?

  1. apare lipoliza intensă în ficat
  2. apare steatoza în ficat
  3. creşte concentraţia în sânge de lipoproteine cu densitate foarte mică
  4. creşte concentraţia în sânge de lipoproteine cu densitate foarte mare
  5. creşte concentraţia în sânge de acizi graşi neesterificaţi

 

39. Care sunt modificările biochimice în insuficienţa hepatică?

  1. creşterea concentraţiei de uree în sânge
  2. hiperamoniemia
  3. creşterea concentraţiei aminoacizilor aromatizaţi
  4. hipoalbuminemie
  5. hipoprotrombinemie

 

40. Care sunt manifestările biochimice ale colestazei?

  1. hiperbilirubinemie cu bilirubină liberă
  2. hiperbilirubinemie cu bilirubină conjugată
  3. hipercolesterolemia
  4. colalemia
  5. hipoprotrombinemia

 

41. Care sunt manifestările biochimice ale colemiei?

  1. hiperbilirubinemie cu bilirubină liberă
  2. hiperbilirubinemie cu bilirubină conjugată
  3. hipercolesterolemia
  4. colalemia
  5. hipoprotrombinemia

 

42. Care sunt manifestările biochimice din sânge în acolie?

a. hiperchilomicronemia

  1. hipochilomicronemia
  2. hipercoagularea sângelui
  3. colalemia
  4. hipoprotrombinemia

 

43. Care sunt consecinţele obturării ductului cistic ?

  1. colalemia
  2. colelitiaza
  3. acolia
  4. supraumplerea cu bilă a vezicei biliare
  5. maldigestia lipidelor

 

44. Care sunt consecinţele obturării ductului coledoc?

  1. hiperbilirubinemia cu bilirubină liberă
  2. colestaza
  3. acolia
  4.  hiperbilirubinemia cu bilirubină conjugată
  5. maldigestia lipidelor

 

45. Care sunt consecinţele obturării ductului hepatic?

  1. hiperbilirubinemia cu bilirubină liberă
  2. colestaza
  3. acolia
  4.  hiperbilirubinemia cu bilirubină conjugată
  5. maldigestia lipidelor

 

46. Ce procese ale metabolismul bilirubinei se dereglează în icterul hepatic premicrozomal?

  1. captarea bilirubinei libere din sânge
  2. conjugarea bilirubinei libere captate din sânge
  3. excreţia bilirubinei conjugate din hepatocit în capilarele biliare
  4. evacuarea bilei prin căile biliare intrahepatice
  5. evacuarea bilei prin căile biliare extrahepatice

 

47. Ce procese ale metabolismul bilirubinei se dereglează în icterul hepatic microzomal?

  1. captarea bilirubinei libere din sânge
  2. conjugarea bilirubinei libere captate din sânge
  3. excreţia bilirubinei conjugate din hepatocit în capilarele biliare
  4. evacuarea bilei prin căile biliare intrahepatice
  5. evacuarea bilei prin căile biliare extrahepatice

 

48. Ce procese ale metabolismul bilirubinei se dereglează în icterul hepatic postmicrozomal?

  1. captarea bilirubinei libere din sânge
  2. conjugarea bilirubinei libere captate din sânge
  3. excreţia bilirubinei conjugate din hepatocit în capilarele biliare
  4. evacuarea bilei prin căile biliare intrahepatice
  5. evacuarea bilei prin căile biliare extrahepatice

 

49. Ce procese ale metabolismul bilirubinei se dereglează în icterul mecanic intrahepatic?

  1. captarea bilirubinei libere din sânge
  2. conjugarea bilirubinei libere captate din sânge
  3. excreţia bilirubinei conjugate din hepatocit în capilarele biliare
  4. evacuarea bilei prin căile biliare intrahepatice
  5. evacuarea bilei prin căile biliare extrahepatice

 

50. Ce procese ale metabolismul bilirubinei se dereglează în obturarea ductului coledoc?

  1. captarea bilirubinei libere din sânge
  2. conjugarea bilirubinei libere captate din sânge
  3. excreţia bilirubinei conjugate din hepatocit în capilarele biliare
  4. evacuarea bilei prin căile biliare intrahepatice
  5. evacuarea bilei prin căile biliare extrahepatice

 

 

7. Fiziopatologia rinichilor

 

1. Mecanismul patogenetic al hematuriei glomerulare:

  1. *diapedeza eritrocitelor prin filtrul glomerular hiperpermeabilizat
  2. diapedeza eritrocitelor prin tubii contorţi proximi
  3.  diapedeza eritrocitelor prin tubii contorţi distali
  4. traumarea căilor urinare prin calculi renali
  5.  inflamaţia bazinetelor renale

 

2. În ce afecţiuni se atestă leucocituria?

  1. *Infecţiile căilor urinare
  2. Pielonefrite
  3. *Glomerulonefrite
  4. Necroze tubulare acute
  5. Inflamaţia vezicii urinare

 

3. În ce afecţiuni se atestă lipiduria?

  1. *sindromul nefrotic
  2. sindromul nefritic
  3. *degenerescenţe lipidice a epiteliului tubular
  4. insuficienţa hepatică
  5. hiperlipidemii

 

4. Ce provoacă diminuarea reabsorbţiei apei în tubii renali proximali?

a. *conţinutul sporit de substanţe osmotic active în urina primară

b. insufucienţa hormonului antidiuretic

c. *distrofia epiteliului tubular

d. areactivitatea epiteliului tubular la vasopresină

e. inflamaţia glomerulilor renali

 

5. Ce provoacă diminuarea reabsorbţiei apei în tubii distali şi colectori?

a. conţinutul sporit de substanţe osmotic active în urina primară

b. *insufucienţa hormonului antidiuretic

c. distrofia epiteliului tubular

d. *areactivitatea epiteliului tubular la vasopresină

e. inflamaţia glomerulilor renali

 

6. Scăderea reabsorbţiei proximale a ionilor de Na este provocată de:

a. *afecţiuni tubulare ereditare

b. *tulburarea reabsorbţiei glucozei

c. *tulburarea reabsorbţiei aminoacizilor

d. insuficienţa de aldosteron

e. hiperaldosteronism

 

7. Scăderea reabsorbţiei distale a ionilol de Na este provocată de:

?a. *tubulopatii

b. tulburarea reabsorbţiei glucozei

c. tulburarea reabsorbţiei aminoacizilor

d. *insuficienţa de aldosteron

e.* hiperaldosteronism

 

8. Rezultatul căror afecţiuni este proteiuria tubulară?

a. *tubulopatii inflamatorii

b. *tubulopatii distrofice

c. *tulburări ale limfocirculaţiei în rinichi

d. *amiloidoza

e. glomerulonefrita

 

9. Scăderea reabsorbţiei glucozei poate fi provocată de :

a. *carenţa ereditară a hexokinazei în epiteliocitele renale

b. glomerulopatii

c. tubulopatii distale

d. *tubulopatii proximale

e. *diabet zaharat

 

10. Ce afecţiuni provoacă aminoaciduria?

a. *carenţa ereditară a hexokinazei în epiteliocitele renale

b. glomerulopatii

c. tubulopatii ereditare distale

d. *tubulopatii erediatre proximale

e. *afecţiuni hepatice cu hiperaminoacidemie

 

11. Ce factori determnină capacitatea rinichilor de diluţie şi concentrare a urinii?

    1. *activitatea diferenţiată a segmentelor tubului urinifer
    2. *particularităţile irigaţiei sanguine peritubulare
    3. *concentraţia hormonului antidiuretic
    4. *concentraţia aldosteronului
    5. permeabilitatea filtrului renal

 

12. În ce patologii se atestă dereglarea proceselor de diluţie şi concentrare a urinii?

a. *diabetul insipid renal

b. tubulopatii

c. nefrite intersitiale cronice

d. pielonefrite cronice

e. glomerulopatii

 

13. În ce patologii se atestă hipostenuria:

a. diabet zaharat

             b. *diabet insipid

             c. necroză tubulară

             d. glomerulonefrita acută

             e.* hiperhidratare

 

14. În ce patologii se atestă hiperstenuria ?

a. *diabet zaharat

             b. diabet insipid

             c. necroză tubulara

             d. *deshidratare

             c. hiperhidratare

 

15. În ce cazuri se atestă izostenuria?

   a.* insuficienţa renală cronică

   b. glomerulopatii acute

   c. cistită

   d. uretrita

   e. hipoaldosteronism

 

16. Ce dereglări include sindromul nefrotic?

   a. *proteinurie

   b. *hipoalbuminemie

   c.* hiperlipidemie

   d. *edeme

   e. hipertensiune arterială

 

17. Ce fenomene patologice include sindromul nefritic?

    a. *hematurie

    b. edeme

    c. *hipertensiune arteriala

    d. *oligurie, proteinurie

    e. hiperlipidemie

 

18. Acidoza canaliculară proximală se dezvoltă ca rezultat al:

   ?a.* tulburării secreţiei ionilor de H

   b. *tulburării reabsorbţiei de bicarbonaţi

   c. tulburării reabsorbţiei amoniacului

   d. * administrării diureticelor - inhibitori ai carboanhidrazei

   c. *sindromului Fanconi

 

19. Acidoza canaliculară distală se dezvoltă ca rezultat al:

  a.* tulburării secreţiei ionilor de H

  b. tulburării reabsorbţiei de bicarbonaţi

  ?c. *tulburării reabsorbţiei amoniacului

  d. administrării diureticelor - inhibitori ai carboanhidrazei

  c. scăderii vitezei filtraţiei glomerulare

 

20. Ce factori reglează secreţia reninei?

  a. *perfuzia sanguină renală

  b. *variaţiile sodiului plasmatic

  c. *volumul de sînge circulant

  d.* creşterea influienţelor vegetative simpatice

  c. creşterea nivelului de aldosteron

 

21. Care sunt funcţiile endocrine ale rinichilui?

a. *increţia de eritropoetină

b. *secreţia paracrină de prostaglandine vasodilatatoare

c. increţia de angiotensină

d. *activarea locală a sistemului kalicrein- kininic

e. *increţia de renina

 

22. Cauzele  insuficienţei renale acute de origine prerenală includ:

  a. *hipovolemii severe

  b.* insuficienţa cardiacă cu scăderea debitului sanguin

  c. *şoc

  d. *stenozarea arterei renale

  e. dilatarea arterei renale

 

23. Etiologia insuficienţei renale acute intrinseci include:

a. *acţiunea factorilor nefrotoxici

b. hemoliză masivă

c. necroza masivă a muşchilor scheletici

d. constricţii ale arterei renale

e. dilatarea arterei renale

 

24. Cauzele insuficienţei renale acute de origine postrenală includ:

a. acţiunea factorilor nefrotoxici

b. *obstrucţia căilor urinare

c. necroza masivă a muşchilor scheletici

d. constricţii ale arterei renale

e. dilatare ale arterei renale

 

25. Principalele sindroame întâlnite în insuficienţa renală acută sunt:

 a. *sindromul urinar

 b. *sindromul umoral

 c. *sindromul clinic

 d. sindromul nefrotic

 e. sindromul nefritic

 

26. Care sunt manifestările sindromului urinar din cadrul IRA?

a. *Oligurie

b.* Poliurie

c. *izostenurie

d. *hiposteinurie

e. hematurie

 

27. Care sunt manifestările sindromului umoral din cadrul IRA?

a. *retenţia metaboliţilor azotaţi

b. *hiperhidratare

c. deshidratare

d.* tulburări acidobazice şi electrolitice

e. anemie

 

28. Care sunt manifestările sindromului clinic din cadrul IRA?

a. retenţia metaboliţilor azotaţi

b. *dereglări ale ritmului respirator

c. *dereglari cardiovasculare

d. *tulburări hematologice

e.* tulburări neuropsihice

 

29. Enumeraţi cauzele insuficienţei renale cronice:

   a. *Afecţiuni glomerulare primare şi secundare

   b. *afecţiuni tubulo-interstiliale

   c. * afecţiuni vasculare renale

   d. hipovolemii severe

   b. insuficienţa cardiacă acută

 

30. Care este succesivitatea evoluţiei insuficienţei renale acute?

a. *perioada incipientă, oligoanurică, poliurică, însănătoşire

b. perioada incipientă, poliurică, oligoanurică, însănătoşire

c. perioada incipientă, de compensare , poliurică, insănătoşire

d. perioada incipientă, oligoanurică, poliurică, uremică.

e. perioada incipientă, oligoanurică, dismetabolică, uremică, însănătosire.

 

31. Care sunt factorii ce sporesc filtraţia plasmei sanguine prin filtrul renal?

  1. creşterea presiunii hidrostatice a sângelui în capilarele glomerulare
  2. creşterea presiunii hidrostatice a lichidului din cavitatea capsulei Bowman
  3. creşterea presiuni oncotice a plasmei sanguine
  4. creşterea presiunii osmotice a plasmei sanguine
  5. sarcina electrică a electroliţilor

 

32. Care sunt factorii ce reduc filtraţia plasmei sanguine prin filtrul renal?

  1. creşterea presiunii hidrostatice a sângelui în capilarele glomerulare
  2. creşterea presiunii hidrostatice a lichidului din cavitatea capsulei Bowman
  3. creşterea presiuni oncotice a plasmei sanguine
  4. creşterea presiunii osmotice a plasmei sanguine
  5. sarcina electrică a electroliţilor

 

33. La ce presiune hidrostatică în capilarele glomerulare filtraţia glomerulară sistează?

a. 90 mm Hg

B. 35 mm Hg

c. 70 mm Hg

d. 100 mm Hg

e. 120 mm Hg

 

34. La ce presiune hidrostatică în capsula Bowman filtraţia glomerulară sistează?

A. 10 mm Hg

  1. 45 mm Hg
  2. 20 mm Hg
  3. 30 mm Hg
  4. 15 mm Hg

 

35. La ce presiune sanguină sistolică filtraţia glomerulară sistează?

  1. 160 mm Hg
  2. 180 mm Hg
  3. 60 mm Hg
  4. 100 mm Hg
  5. 120 mm Hg

 

36. Ce substanţe se filtrează prin filtrul renal normal?

  1. substanţele cu masa moleculară până la 5000 Da
  2. substanţele cu masa moleculară până la 69000 Da
  3. substanţele cu raza moleculei 2,5 – 4 nm
  4. substanţele cu încărcăteură electrică negativă
  5. substanţele electric neutre

 

37. Care este compoziţia urinei primare în glomerulopatii?

  1. conţine electroliţi în concentraţie izoosmolară
  2. conţine aminoacizi în concentraţie egală cu cea din plasma sanguină
  3. conţine glucoză în concentraţie egală cu glicemia
  4. conţine globuline serice
  5. conţine eritrocite

 

38. Ce proteine şi în ce cantitate conţine urina primară?

  1. toate proteinele sanguine în concentraţie egală cu proteinemia
  2. globuline în concentraţie egală cu cea din plasma sanguină
  3. globuline în concentraţie de 0,03%
  4. albumine în concentraţie egală cu cea din plasma sanguină
  5. albumine în concentraţie de 0,02%

39. Ce factori hemodinamici cresc volumul filtraţiei glomerulare?

  1. hipertensiunea arterială primară
  2. creşterea presiunii sângelui în capilarele glomerulare
  3. îngustarea lumenului arteriolei aferente
  4. îngustarea lumenului arteriolei eferente
  5. hipervolemia izosmolară

 

40. Ce factori hemodinamici scad volumul filtraţiei glomerulare?

  1. hipertensiunea arterială primară
  2. scăderea presiunii sângelui în capilarele glomerulare
  3. îngustarea lumenului arteriolei aferente
  4. îngustarea lumenului arteriolei aferente eferente
  5. hiperemia venoasă în rinichi

 

41. Ce procese patologice scad filtraţia renală?

  1. glomeruloscleroza
  2. glomerulonefrita
  3. ateromatoza arterei renale
  4. arterioloscleroza
  5. pielonefrita cronică

 

42. Ce dishomeostazii generale cresc filtraţia renală?

  1. hiperproteinemia
  2. hiperglobulinemia
  3. hipoalbuminemia
  4. hiperglicemia
  5. hipoproteinemia

 

43. Ce prezintă proteinuria glomerulară selectivă?

  1. prezenţa în urină a albuminelor serice
  2. prezenţa în urină a globulinelor serice
  3. prezenţa în urină a albuminelor şi globulinelor serice
  4. prezenţa în urină a lanţurilor uşoare a imunoglobulinelor
  5. prezenţa în urină a paraproteinelor

 

44. Ce prezintă proteinuria glomerulară neselectivă?

  1. prezenţa în urină a albuminelor serice
  2. prezenţa în urină a globulinelor serice
  3. prezenţa în urină a albuminelor şi globulinelor serice
  4. prezenţa în urină a lanţurilor uşoare a imunoglobulinelor
  5. prezenţa în urină a paraproteinelor

 

45. Ce prezintă proteinuria canaliculară?

  1. prezenţa în urină a albuminelor serice
  2. prezenţa în urină a globulinelor serice
  3. prezenţa în urină a albuminelor şi globulinelor serice
  4. prezenţa în urină a lanţurilor uşoare a imunoglobulinelor
  5. prezenţa în urină a paraproteinelor

 

46. Ce substanţe din componenţa urinei antrenează poliuria osmotică?

  1. proteinele
  2. aminoacizii
  3. glucoza
  4. ureea
  5. lipidele

 

47. În ce cantitate se reabsoarbe apa din tubii renali la persoanele sănătoase?

a. 50% din volumul total al urinei primare

b. 25% din volumul total al urinei primare

c. 99% din volumul total al urinei primare

d. 24,5 L

E. 178 L

 

48. Care este mecanismul reabsorbţiei obligate a apei în tubii renali?

a. homeostatic – depinde de conţinutul de apă în organism

b. homeostatic – depinde de conţinutul de sodiu în organism

c. este reglată de hormonul antidiuretic

d. este reglată de aldosteron

e. depinde de concentraţia substanţelor osmotic active din urină

 

49. Care este mecanismul reabsorbţiei facultative a apei în tubii renali?

a. homeostatic – depinde de conţinutul de apă în organism

b. homeostatic – depinde de conţinutul de sodiu în organism

c. este reglată de hormonul antidiuretic

d. este reglată de aldosteron

e. depinde de concentraţia substanţelor osmotic active din urină

 

50. Care este mecanismul reabsorbţiei natriului în tubii renali?

a. homeostatic – depinde de conţinutul de apă în organism

b. homeostatic – depinde de conţinutul de sodiu în organism

c. este reglată de hormonul antidiuretic

d. este reglată de aldosteron

e. depinde de concentraţia substanţelor osmotic active din urină

 

51. Care este mecanismul reabsorbţiei glucozei din urina primară?

a. depinde proporţional de nivelul glicemiei

b. homeostatic - depinde de nivelul insulinemiei

c. pragal – este limitat de concentraţia glucozei în urina primară


Дата добавления: 2018-09-23; просмотров: 281; Мы поможем в написании вашей работы!

Поделиться с друзьями:






Мы поможем в написании ваших работ!