D. unele medicamente (nitrofurane, aurul, ciclofosfamida, metotrexatul)

E. prafuri anorganice         

33. Ce numim restricţie pulmonară intraparenchimală ?

1. reducerea complianţei totale a aparatului respirator pe seama reducerii complianţei şi elasticităţii plămânilor
2. reducerea complianţei totale a aparatului respirator
3. reducerea complianţei totale a aparatului respirator pe seama reducerii predominante a complianţei cutiei toracice şi a plămânilor
4. reducerea complianţei totale a cutiei toracice
5. reducerea elasticităţii pulmonare ?

34. Ce numim obstrucţie pulmonară ?

a. dereglarea afluxului de sânge spre plămâni

b. marirea presiunii sanguine în circuitul pulmonar

c. mărirea rezistenţei căilor aeroconductoare cu dereglarea ventilaţiei pulmonare

d. micşorarea presiunii sanguine în circuitul pulmonar

c. micşorarea rezistenţei căilor aeroconductoare

35. Ce factori pot provocă obstrucţia căilor aeroconductorii superioare ?

a. prezenţa trombilor în artera pulmonară

b. tumefierea mucoasei bronhiilor

c. prezenţa corpilor străini în trahee şi bronhii

D. stenoza laringelui

e. tumori mediastinale

36. Ce factori pot provoca obstrucţia căilor aeroconductorii inferioare ?

a. hipersecreţia de mucus bronșic ?

b. tumefierea mucoasei bronhiilor subsegmentare şi bronhiolelor terminale

c. prezenţa corpilor străini în trahee şi bronhii

d. stenoza laringelui

E. spasmul musculaturii netede a bronhiilor subsegmentare

37. Respiraţia profundă şi accelerată (hiperpneea) se întâlneste în:

A. efort fizic

b. astm bronşic

c. acidoză nerespiratorie

d. stres psiho-emoţional

E. hipoxie circulatorie

 

38. Respiraţia frecventă superficială (polipneea) se întâlneşte în:

  a. hipercapnie

  b. atelectazie pulmonară.

C. edem pulmonar

D. pneumonie

  e. acidoză nerespiratorie

 

39. Respiraţia rară şi profundă (bradipneea) se întâlneşte în:

  a. efort fizic

  b. stenoza căilor aeroconductorii

  c. pneumonie

  d. edem pulmonar

  e. hipoxie de orice origine

 

40. Dispneea expiratorie se întâlneste în:

  a. pneumonie

  b. hipertenzie pulmonară

  c. astm bronşic

  d. stenoza căilor aeroconductorii

  e. atelectazie

 

41. Acţiune bronhoconstrictoare posedă:

A. histamina

B. serotonina

C. bradikinina

d. PGF2-alfa

E. Excitarea n. vag

 

42. Acţiune bronhodilatatoare posedă:

A. PGE1

B. PGE2

c. serotonina

D. prostaciclinele

E. PGF2-alfa

 

43. Ce substanţe biologic active cresc presiunea în circuitul pulmonar?

a. angiotensina II

b. serotonina

C. PGF2-alfa

D. PGE1, PGE2

e. tromboxanul A2

 

44. Ce substanţe biologic active scad presiunea în circuitul pulmonar?

a. PGI2

b. Factorul natriuretic atrial

c. PGE1, PGE2

D. serotonina

E. bradikinina

 

45. Ce factori facilitează apariţia distresului respirator acut la maturi:

1. pneumonii totale
2. diverse tipuri de şoc
3. transfuzii masive
4. hipertensiune arterială.
5. sindromul coagulării diseminate intravasculare

 

46. Mecanismele patogenetice ale sindromului distres respirator acut la maturi sunt:

1. dereglarea troficii endoteliului vaselor pulmonare;
2. creşterea permeabilităţii membranei alveolo – capilare;
3. creşterea elasticităţii parenchimului pulmonar;
4. extravazarea lichidului în alveole;
5. formarea de membrane hialinice.

 

47. Ce reprezintă edemul pulmonar ?

acumulare de lichid în interstiţiu pulmonar

acumulare de lichid în cavitatea pleurală

acumulare de lichid în alveole

acumulare de lichid în mediastin

acumulare de lichid în caile aeroconductorii

 

48. Factorii ce provoacă edemul pulmonar sunt:

1. mărirea presiunii hidrostatice a sângelui în capilarele circulaţiei mici
2. micşorarea presiunii hidrostatice a sângelui în capilarele circulaţiei mici
3. blocul drenajului limfatic pulmonar
4. mărirea permeabilităţii peretelui vascular
5. creşterea presiunii oncotice în interstiţiu pulmonar

 

49. Ce numim emfizem pulmonar ?

a. micşorarea lumenului căilor aeroconductorii inferioare

b. dilatarea excesivă persistentă a spaţiilor aeriene distal de bronhiolele terminale

c. dilatarea excesivă a arteriolelor pulmonare

d. colabarea parenchimului pulmonar

e. dilatare excesivă persistentă a bronhiilor de calibru II.

50. Veriga patogenetică principală a emfizemului pulmonar este:

a. dizechilibrul dintre proteinaze şi antiproteinaze cu predominarea antiproteinazelor

b. dizechilibrul dintre proteinaze şi antiproteinaze cu predominarea proteinazelor

c. dizechilibrul dintre tripsină şi alfa 1 antitripsină cu predominarea tripsinei

d. dizechilibrul dintre trpsină şi alfa 1 antitripsină cu predominarea alfa 1 antitripsinei

e. dizechilibrul dintre factorii trombogenetici şi fibrinolitici în favoarea fibrinoliticelor.

 

51. Sursele de enzime proteolitice care lezează alveolele sunt:

a. mastocitele

B. neutrofilele

C. monocitele

D. pancreasul exocrin

e. hepatocitele

 

52. Emfizemul pulmonar se caracterizează prin

a. mărirea volumului rezidual al plămânilor

b. dispnee inspiratorie

c. micşorarea capacităţii vitale a plămânilor

D. dispnee expiratorie

e. micşorarea volumului expirator forţat timp de 1 secundă

 

6. Fiziopatologia aparatului digestiv şi a ficatului

 

1. Ce prezintă hipersalivaţia?

1. secreţia de salivă peste 2L/24 ore
2. secreţia de salivă peste 1L/24 ore
3. secreţia de salivă peste 1.5L/24 ore
4. secreţia de salivă peste 0.5L/24 ore
5. secreţia de salivă peste 3L/24 ore

 

2. Care pot fi cauzele hipersalivaţiei patologice?

1. la copii în timpul erupţiei dinţilor
2. ingerarea alimentelor uscate
3. stomatitele
4. neoplasme bucale
5. boala Parkinson

 

3. Care sunt consecinţele posibile ale sialoreei:

---

Дата добавления: 2018-09-23; просмотров: 286; Мы поможем в написании вашей работы!

Поделиться с друзьями:

---

---

Мы поможем в написании ваших работ!