Intensificarea sintezei proteice
32. Cum se schimbă presiunea arterială şi venoasă în insuficienţa cardiacă?
1. Presiunea arterială şi venoasă creşte
2. Presiunea arterială scade, iar cea venoasă creşte
3. Presiunea arterială şi venoasă nu se schimbă
4. Presiunea arterială şi venoasă scade
5. Presiunea arterială creşte iar cea venoasă scade
33. Cum se schimbă debitul cardiac şi forţa contracţiilor cardiace la diminuărea returului venos spre inimă?
1. Debitul cardiac nu se schimbă, iar forţa contracţiilor cardiace creşte
2. Ambii indici rămân neschimbaţi
3. Debitul cardiac şi forţa contracţiilor cardiace cresc
4. Debitul cardiac scade, iar forţa contracţiilor cardiace nu se schimbă
5. Debitul cardiac şi forţa contracţiilor cardiace se micşorează
34. Cum se modifică volumul sistolic şi volumul endsistolic în insuficienţa cardiacă?
1. Volumul sistolic se măreşte, iar volumul endsistolic se micşoreză
2. Ambii indici se micşorează
3. Volumul sistolic se micşorează, volumul endsistolic rămânând neschimbat
4. Ambii indici se măresc
5. Volumul sistolic se micşorează, iar volumul endsistolic creşte
35. Care este veriga principală în patogenia tulburărilor hemodinamice în miocarditele toxice?
1. Micşorarea forţei de contracţie a inimii
2. Micşorarea tonusului vascular
3. Creşterea volumului de sânge circulant
4. Creşterea tonusului vascular
5. Micşorarea returului de sânge spre inimă
36. Prin ce se manifestă dereglarea conductibilităţii inimii?
Prin bloc cardiac de diferit grad
2. Prin bradicardie sinuzală
3. Prin tahicardie sinuzală
4. Prin extrasistolie
5. Fibrilaţie ventriculară
37. Pentru care afecţiuni este caracteristică bradicardia sinuzală?
1. Edemul pulmonar
2. Tireotoxicoză
3. Icterul mecanic
4. Emfizemul pulmonar
Meningite
38. În care aritmie pe ECG se atestă unda P negativă?
1. Tahicardie sinuzală
2. Bradicardie sinuzală
3. Blocul atrio-ventricular
|
|
|
4. Extrasistolie atrio-ventriculară
5. Extrasistolie ventriculară
39. Ce reprezintă extrasistolia atrială?
1. Contracţie extraordinară sub influenţa unui focar ectopic din atrii
2. Contracţie extraordinară sub influenţa unui focar ectopic din nodul atrio-ventricular ( A-V)
3. Contracţie extraordinară sub influenţa unui focar ectopic din ventriculul drept
4. Contracţie extraordinară sub influenţa unui focar ectopic din ventriculul stâng
5. Contracţie extraordinară sub influenţa unui focar ectopic din porţiunea superioară a nodului A-V
40. Pentru care extrasistolie este caracteristică pauză compensatorie completă?
1. Extrasistolie sinuzală
2. Extrasistolie atrială
3. Extrasistolie atrioventriculară din partea superioară
4. Extrasistolie ventriculară
5. Extrasistolie atrioventriculară din partea medie
41. Prin ce se manifestă dereglarea excitabilităţii inimii?
1. Bradicardie
2. Bloc transversal complet
3. Bloc longitudinal
Tahicardie
Extrasistolie
42. Pentru care extrasistolie este caracteristică pauza compensatorie incompletă?
1. Extrasistolie ventriculară stânga
2. Extrasistolie atrială
3. Extrasistolie ventriculară dreapta
4. Extrasistolie atrioventriculară din porţiunea inferioară a nodului atrioventricular
5. Extrasistolie ventriculară din porţiunea medie a nodului atrioventricular
43. Ce reprezintă extrasistola?
1. Scăderea numărului de contracţii cardiace
2. Contracţie extraordinară a inimii
3. Creşterea numărului de contracţii cardiace
4. Obstacolul apărut în calea impulsului spre ventriculi
5. Slăbirea funcţiei contractile a miocardului
44. Ce reprezintă blocul cardiac longitudinal?
1.Bloc atrioventricular
2.Blocada unui ram al fasciculului Hiss
3.Blocada conducerii impulsului de la nodul sinuzial către atrii
|
|
|
4.Blocada conducerii impulsurilor de la atrii către ventricole
5.Blocada fasciculului Hiss
45. Prin ce se manifestă tulburarea automatismului cardiac?
- Bloc atrio-ventricular
2. Bradicardie sinizală
- Tahicardie sinuzală
- Extrasistolie
- Fibrilaţie atrială
46.Cauzele apariţiei bradicardiei sinuzale:
- Excitarea centrului vaso-constrictor
- Activarea sistemului nervos simpatic
- Excitarea centrului nervului vag
- Excitarea fasciculului Hisse
- Excitarea sistemului nervos parasimpatic
47. Factorii ce pot contribui la excitarea centrului nervului vag:
- Scăderea presiunii intracraniene
- Creşterea presiunii intracraniene
- Hipertensiunea portală
- Tumori în creier
5. Hipertensiunea pulmonară
48. În care afecţiuni are loc mărirea presiunii intracraniene?
- Colaps arterial
- Meningită
- Encefalită
- Tumoare a creierului
- Hematom cerebral
49. De ce în unele afecţiuni renale se dezvoltă hipertensiunea arterială ?
1. Creşte secreţia de adrenalină
2. Creşte funcţia secretoare a aparatului juxta-glomerular
3. Scade secreţia vasopresinei
4. Creşte filtraţia glomerulară
5. Scade reabsorbţia în canaliculele renale
50. Hiperfuncţia cărui compartement al inimii are loc în boala hipertensivă?
1. Ventriculului drept
2. Atriului stâng
3. Atriului drept
4. Ventriculului stâng
5. Atriului şi ventriculului drept
51. În care organe se constată cele mai semnificative dereglări perfuzionale în colaps aretrial?
1. Rinichi
2. Stomac
3. Ficat
4. Creier
5. Plămîni
52. De ce survine slăbirea contractilităţii cardiace în caz de insuficienţă vasculară acută?
1. Dimunuează afluxul sanguin spre cord şi presiunea enddiastolică
2. Se măreşte afluxul sanguin în vasele coronare
3. Scade presiunea de perfuzie în coronare
|
|
|
4. Se măreşte afluxul sanguin spre atriul stâng
5. Se dereglează conductibilitatea cordului
53. Hipertensiunea arterială secundară însoţeşte următoarele boli endocrine:
Boala Cushing
Hiperaldosteronismul primar
3. Boala Addison
4. Mixedemul
Feocromocitomul
5. Fiziopatologia respiraţiei externe
1. Ce reprezintă hiperpneea?
a. creşterea frecvenţei respiraţiei
b. creşterea amplitudinei respiraţiei
c. scăderea frecvenţei respiraţiei
d. scăderea amplitudinei respiraţiei
c. sporirea minut-volumului respiraţiei
2. Ce reprezintă polipneea?
a. creşterea frecvenţei respiraţiei
b. creşterea amplitudinei respiraţiei
c. scăderea frecvenţei respiraţiei
d. scăderea amplitudinei respiraţiei
c. sporirea minut-volumului respiraţiei
3. Ce reprezintă bradipneea?
a. creşterea frecvenţei respiraţiei
b. creşterea amplitudinei respiraţiei
c. scăderea frecvenţei respiraţiei
d. scăderea amplitudinei respiraţiei
c. sporirea minut-volumului respiraţiei
4. Ce reprezintă hiperventilaţia?
a. sporirea minut-volumului respiraţiei
b. scăderea minut-volumului respiraţiei
c. creşterea frecvenţei respiraţiei
d. scăderea frecvenţei respiraţiei
e. scăderea amplitudinei respiraţiei
5. Ce reprezintă hipoventilaţia?
a. sporirea minut-volumului respiraţiei
b. scăderea minut-volumului respiraţiei
c. creşterea frecvenţei respiraţiei
d. scăderea frecvenţei respiraţiei
e. scăderea amplitudinei respiraţiei
6. Ce modificări ale compoziţiei aerului alveolar se constată în hiperventilaţie?
a. presiunea parţială a oxigenului sub 100 mm Hg
b. presiunea parţială a oxigenului peste 100 mm Hg
|
|
|
c. presiunea parţială a dioxidului de carbon sub 40 mm Hg
d. presiunea parţială a oxigenului peste 40 mm Hg
e. presiunea parţială a azotului peste 600 mm Hg
7. Ce modificări ale compoziţiei aerului alveolar se constată în hipoventilaţie?
a. presiunea parţială a oxigenului sub 100 mm Hg
b. presiunea parţială a oxigenului peste 100 mm Hg
c. presiunea parţială a dioxidului de carbon sub 40 mm Hg
d. presiunea parţială a oxigenului peste 40 mm Hg
e. presiunea parţială a azotului peste 600 mm Hg
8. Ce modificări ale compoziţiei gazoase a sângelui arterial se constată în hiperventilaţie?
a. presiunea oxigenului sub 100 mm Hg
Дата добавления: 2018-09-23; просмотров: 274; Мы поможем в написании вашей работы! |
Мы поможем в написании ваших работ!