Fiziopatologia sistemului sanguin

⇐ ПредыдущаяСтр 18 из 22Следующая ⇒

1. Care sunt parametrii normovolemiei normocitemice?

a. volumul total de sânge 7% din masa corporală; numărul de eritrocite 7.10¹²/L;

hematocritul 56%

b. volumul total de sânge 5% din masa corporală; numărul de eritrocite 3.10¹²/L;

hematocritul 32%;

c. volumul total de sânge 7% din masa corporală; numărul de eritrocite 3.10¹²/L;

hematocritul 32%

d. volumul total de sânge 9% din masa corporală; numărul de eritrocite 7.10¹²/L;

hematocritul 56%

e* volumul total de sânge 7% din masa corporală; numărul de eritrocite 5.10¹²/L;

hematocritul 42%

2. Hipovolemia simplă se constată :

a. peste 30 - 40 minute după sângerarea acută

b. peste 72 ore după sângerarea acută

c. în şocul combustitional

d. în supraîncălzirea organismului

e. în suprarăcirea organismului

3. Care sunt parametrii hipovolemiei oligocitemice?

a. volumul total de sânge 5% din masa corporală; numărul de eritrocite 5.10¹²/L;

hematocritul 42%

b. volumul total de sânge 7% din masa corporală; numărul de eritrocite 7.10¹²/L;

hematocritul 56%

c. volumul total de sânge 5% din masa corporală; numărul de eritrocite 3.10¹²/L;

hematocritul 32%;

d. volumul total de sânge 7% din masa corporală; numărul de eritrocite 3.10¹²/L;

hematocritul 32%

e. volumul total de sânge 5% din masa corporală; numărul de eritrocite 7.10¹²/L;

hematocritul 56%

4. Hipovolemia oligocitemică se constată:

a. în primele minute după sângerarea acută

b. peste 24 ore după sângerarea acută

c. în eritremie

d. în supraîncălzirea organismului

e. în suprarăcirea organismului

5. Care sunt parametrii hipovolemiei policitemice?

a. volumul total de sânge 5% din masa corporală; numărul de eritrocite 5.10¹²/L;

hematocritul 42%

b. volumul total de sânge 7% din masa corporală; numărul de eritrocite 7.10¹²/L;

hematocritul 56%

c.* volumul total de sânge 5% din masa corporală; numărul de eritrocite 7.10¹²/L;

hematocritul 56%;

d. volumul total de sânge 7% din masa corporală; numărul de eritrocite 3.10¹²/L;

hematocritul 32%

e. volumul total de sânge 9% din masa corporală; numărul de eritrocite 7.10¹²/L;

hematocritul 56%

6. Hipovolemia policitemică se constată:

a.* în deshidratarea organismului

b. în combustii

c. în eritremie

d. în anemii

e. în hiperhidratare

7. Care sunt parametrii hipervolemiei oligocitemice?

a. volumul total de sânge 7% din masa corporală; numărul de eritrocite 5.10¹²/L;

hematocritul 42%

b. volumul total de sânge 7% din masa corporală; numărul de eritrocite 7.10¹²/L;

hematocritul 56%

c. volumul total de sânge 5% din masa corporală; numărul de eritrocite 3.10¹²/L;

hematocritul 32%;

d. volumul total de sânge 7% din masa corporală; numărul de eritrocite 3.10¹²/L;

hematocritul 32%

e.* volumul total de sânge 9% din masa corporală; numărul de eritrocite 3.10¹²/L;

hematocritul 32%

8. Hipervolemia oligocitemică se constată :

a.* în infuzii masive de solitii izotonice

b. în deshidratarea organismului

c. în combustii

d. în diaree

e. în voma incoercibilă

9. Care sunt parametrii hipervolemiei policitemice?

a. volumul total de sânge 7% din masa corporală; numărul de eritrocite 5.10¹²/L;

hematocritul 42%

b. volumul total de sânge 7% din masa corporală; numărul de eritrocite 7.10¹²/L;

hematocritul 56%

c. volumul total de sânge 5% din masa corporală; numărul de eritrocite 3.10¹²/L;

hematocritul 32%;

d. volumul total de sânge 7% din masa corporală; numărul de eritrocite 3.10¹²/L;

hematocritul 32%

e.* volumul total de sânge 9% din masa corporală; numărul de eritrocite 7.10¹²/L;

hematocritul 56%

10. Hipervolemia policitemică se constată:

a.* în eritremie

b. în insuficienta renală

c. în deshidratarea organismului

d. în anemii

e. în sângerări

?11. Care sunt semnele dereglării diferenţieirii celulare în seria eritroblastică?

a. creşterea numărului de proeritroblaşti, eritroblaşti, normoblaşti şi reticulocite în

măduva roşie

b creşterea numărului de normoblaşti şi reticulocite în sângele periferic

c. creşterea numărului de eritroblaşti, normoblaşti şi reticulocite în sângele periferic

d. * creşterea numărului de proeritroblaşti, eritroblaşti concomitent cu scăderea

numărului de normoblaşti şi reticulocite în măduva roşie

e. creşterea numărului de eritroblaşti concomitent cu scăderea numărului de

normoblaşti şi reticulocite în sângele periferic

12. Care sunt modificările mielogramei în hiperproliferarea măduvei roşii?

a. *creşterea numărului de eritroblaşti

b. *creşterea numărului de normoblaşti

c. *creşterea numărului de reticulociţi

d. substituirea cu ţesut adipos

e. expansia măduvei roşii

?13. Care sunt modificţrile hemogramei la hiperproliferarea măduvei roşii?

a. creşterea numărului de eritroblaşti

b. creşterea numărului de normoblaşti

c. creşterea numărului de reticulociţi

d. *eritrocitoză cu hemoconcentraţie, intensificarea eritropoiezei neeficiente

e. eritrocitoză cu hemodiluţie

14. Care sunt semnele hipocromiei eritrocitelor?

a. conţinutul de hemoglobină într-un eritrocit sub 29 pg

b. conţinutul de hemoglobină într-un eritrocit sub 40 pg

c. *indicile cromatic mai mic de 0,8

d. forma anulară a hematiilor

e. concentraţia medie a hemoglobinei în eritrocit mai mică de 33%

15. Care sunt semnele hipercromiei eritrocitelor?

a. conţinutul de hemoglobină într-un eritrocit peste 30 pg

b. conţinutul de hemoglobină într-un eritrocit egal cu 29 pg

c. *indicile cromatic mai mare de 1,1

d. indicile cromatic egal cu 1

e. concentraţia medie a hemoglobinei în eritrocit mai mare de 33%

16. Care sunt semnele macrocitozei eritrocitelor?

a.* diametrul mediu al eritrocitelor mai mare de 8 μ

b. volumul mediu al eritrocitelor mai mare de 90 fl

c. grosimea medie a eritrocitelor mai mare de 4 μ

d. forma elipsoidă a eritrocitelor

e. concentraţia medie a hemoglobinei în eritrocit mai mare de 33%

17. Care sunt semnele eritrocitozei primare (eritremiei)?

a.* granulocitoză

b.* numărul de eritrocite mai mare de 5.10¹²/L

c. numărul de reticulocite mai mare de 2,5%

d. *trombocitoză

e. numărul de reticulocite sub 0,5%

18. Eritrocitoza primară se constată:

a. în anemii

b. în voma incoercibilă

c. în boli renale

d. în hipoxii

e. * în eritremie

19. Care sunt semnele eritrocitozei secundare absolute?

a. conţinutul de hemoglobină mai mare de 160 g/L

b. *numărul de eritrocite mai mare de 5.10¹²/L

c. *numărul de reticulocite mai mare de 0,5%

d. volumul total de sânge sub 7% din masa corporală

e. *hematocritul mai mare de 45%

20. Eritrocitoza secundară absolută se constată:

а. *la locuitorii din regiunile muntene

b. la gravide cu vomă incoercibilă

c. la bolnavii deshidrataţi

d. *la bolnavii cu boli respiratorii cronice

е. *în hipoxie cronică

21. Care sunt semnele eritrocitozei secundare relative?

a. conţinutul de hemoglobină mai mare de 160 g/L

b. numărul de eritrocite mai mare de 5.10¹²/L

c. numărul de reticulocite mai mare de 0,5%

d. hiperproliferarea seriei eritrocitare din măduva roşie

e. volumul total de sânge sub 7% din masa corporală

22. Eritrocitoza secundară relativă se constată:

а. în boala arşilor

b. *în voma incoercibilă

c. *în deshidratatrea organismului

d. în hipoxie cronică

e. în eritremii

23. Ce procese se dereglează în anemia hipo- aplastică?

a. *diferenţierea tuturor celulelor măduvei osoase, preponderent a seriei eritroblastice

b * proliferarea tuturor celulelor măduvei osoase preponderent a seriei eritroblastice.

c. sinteza hemoglobinei

d. eritrodiereza

e. maturaţia eritrocitelor

24. Indicati modificările hemogramei în anemia hipo- aplactică

a. Leucocitoză neutrofilă.

b. Drepanocitoză.

c. Megalocitoză.

d. Trombocitoză.

e. * Pancitopenia.

25. Pancitopenia reprezintă:

a. micşoraea numărului total de eritrocite în singele periferic

b. micşorarea numărului de agranulocite în singele periferic

c. creşterea numărului de trombocite în singele periferic

d. *micşorarea numărului de eritrocite, granulocite şi trombocite în singele periferic

e. creşterea tuturor elementelor figurate în singele periferic

26. Ce procese se dereglează în anemia hemolitică?

a. proliferarea seriei eritroblastice

b. diferenţierea seriei eritroblastice

c. sinteza hemoglobinei

d.*eritrodiereza

e. maturaţia eritrocitelor

27. Care sunt semnele hemolizei intracelulare?

a. prezenţa hemoglobinei libere în plasma sanguină

b. scăderea cantităţii de haptoglobină în plasma sanguină

c. hemoglobinurie

d. *hiperbilirubinemie cu bilirubina liberă (indirectă)

e. hiperbilirubinemie cu dilirubina conjugată (directă)

28. Care sunt semnele hemolizei intravasculare severe?

a. *prezenţa hemoglobinei libere în plasma sanguină

b. scăderea cantităţii de haptoglobină în plasma sanguină

c. hemoglobinurie

d. *hiperbilirubinemie cu bilirubina liberă (indirectă)

e. hiperbilirubinemie cu dilirubina conjugată (directă)

29. Ce procese se dereglează în anemia feriprivă?

a. proliferarea seriei eritroblastice

b. diferenţierea seriei eritroblastice

c.* sinteza hemoglobinei

d. eritrodiereza

e.* maturaţia eritrocitelor

30. Indicati modificările hemogramei în anemia feriprivă

a. Megalocitoză.

b. *Hipocromia eritrocitelor

c. *Microcitoză

d. *Anulocitoză.

e. Drepanocitoză

31. În care anemii se constată microcitoza?

a. *Anemia fierodeficitară.

b. *Anemia hemolitică ereditară (boala Minkowski – Chauffard).

c. Anemia posthemoragică acută.

d. Anemia posthemoragică cronică.

e. Anemia hipo- aplastică

32. Ce procese se dereglează în anemia B₁₂ - deficitară?

a. proliferarea seriei eritroblastice

b. diferenţierea seriei eritroblastice

c. sinteza hemoglobinei

d. eritrodiereza

e. *maturaţia eritrocitelor

33. Indicati modificările hemogramei în anemia B₁₂-deficitară

a. *Hipercromia eritrocitelor

b. *Megalocitoză

c. Trombocitopenie

d. *Prezenta în singele periferic a eritrocitelor cu inele Cabot şi corpusculi Jolli

e. Neutrofilie cu deviere nucleară spre stânga.

34. În care anemii se constată eritropoieza de tip megaloblastic?

a. a-Talasemie.

b. * Anemia prin carenta de acid folic

c. *Anemia prin carenta de vitamina B₁₂ .

d. Anemia hipo-aplastică

e. *Anemia în difilobotrioză.

35. Care sunt semnele leucocitozei absolute?

a. * numărul total de leucocite în sânge mai mare de 10.10⁹/L

b. * creşterea numărului de leucocite tinere în sânge

c. numărul total de leucocite în sânge normal

?d. hiperproliferarea cu dediferenţierea seriei mieloblastice din măduva roşie

e. creşterea conţinutului procentual a unei forme concomitent cu scăderea

conţinutului procentual al altei forme de leucocite în leucogramă

36. Care sunt semnele leucocitozei relative?

a. numărul total de leucocite în sânge mai mare de 9.10⁹/L

b. creşterea numărului de leucocite tinere în sânge

c. *numărul total de leucocite în sânge normal

d. hiperproliferarea cu dediferenţierea seriei mieloblastice din măduva roşie

e. *creşterea conţinutului procentual a unei forme concomitent cu scăderea conţinutului

altei forme de leucocite în leucogramă

37. Care leucocitoze pot fi considerate fiziologice?

a. miogenă

b. inflamatorie

c. infectioasă

d. * alimentară

e. *la nou-născuti

38. Care sunt factorii etiologici al neutrofiliei?

a. insuficienţa suprarenaliană

b. boli alergice

c. *infecţie cocică

d. parazitoze

e. infecţie specifică cronică

39. Leucocitoza neutrofilă se constată în:

a. *Furunculoză

b . la gravide

c. *отите purulente

d. boli virale

e. *infarct al miocardului

40. Devierea nucleară “spre stânga” reprezintă:

a. creşterea numărului de agranulocite în singele periferic

b. creşterea numărului de granulocite în singele periferic

c. * creşterea numărului de neutrofile imature în singele periferic

d. creşterea numărului de neutrofile mature în singele periferic

e. creşterea numărului de neutrofile hipersegmentate în singele periferic

41. Leucocitoza neutrofilă hiperregenarativă ( deviere “spre stânga” foarte pronuntată)

se constată în :

a. boala actinică

b. aplaziа măduvei osoase

c. intoxicatii cu benzol

d. * septicemie

e. suprarăcirea organismului

42. Leucocitoza eozinofilă se atestă în:

a. infecţie cocică

b. *boli alergice

c. *boli parazitaree

d. *leucoza mieloidă cronică

e. *colagenoze

43. Care sunt cauzele limfocitozei?

a. insuficienţa suprarenaliană

b. boli alergice

c. infecţie cocică

d. parazitoze

e. *infecţie specifică cronică

44. Limfocitoza absolută se atestă în:

a. *tuberculoză

b. septicemie

c. astmul bronşic

d. *leucoza limfoidă cronică

e. infarct miocardic

45. Monocitoza se atestă în :

a. * în perioada convalescenţei infectiilor acute

b. inflamaţii granulomatoase

c. mononucleoza infectioasă

d. astmul bronsic

e. *metaplazia mieloidă

46. Agranulocitoza reprezintă:

a. creşterea numărului de limfocite şi monocite în singele periferic

b. *diminuarea severă sau lipsa leucocitelor granulate în singele periferic

c. creşterea numărului de leucocite agranulate în singele periferic

d. creşterea numărului de neutrofile hipersegmentate în singele perifericc

e. diminuarea severă a numărului de reticulocite în singele periferic

47. Agranulocitoza se atestă în:

a. *anemia aplastică

b. *la administarea citostaticelor

c. boli parazitare

d. boli alergice

e. septicemie

?48. Ce procese se dereglează în leucoza eritroblastică?

a. *proliferarea seriei eritroblastice

b. *diferenţierea seriei eritroblastice

c. sinteza hemoglobinei

d. eritrodiereza

e. *maturaţia eritrocitelor

49. Care sunt semnele hematologice de bază ale leucozei mieloide leucemice?

a. * Numărul total de leucocite mai mare de 50 mii la mkl sânge asociat cu un

număr considerabil de celule blaste în sângele periferic.

b. Numărul total de leucocite mai mic de 50 mii la 1 mkl sânge asociat cu un număr

mare de celule blaste în sângele perigeric.

c. Numărul total de leucocite mai mic de 6 mii la 1 mkl sânge asociat cu prezenţa

de celule blaste în sângele periferic.

d. Nunărul total de leucocite mai mic de 6 mii la 1 mkl sânge asociat cu prezenţa

de celule blaste în măduva roşie a oaselor.

e. invadarea exagerată a sângelui cu celule nediferenţiate din seria leucocitară

50. Care sunt semnele hematologice de bază ale leucozei mieloide subleucemice?

a. Numărul total de leucocite mai mare de 50 mii la mkl sânge asociat cu un

număr considerabil de celule blaste în sângele periferic.

b. *Numărul total de leucocite mai mic de 50 mii la 1 mkl sânge asociat cu un

număr mare de celule blaste în sângele perigeric.

c. Numărul total de leucocite mai mic de 6 mii la 1 mkl sânge asociat cu prezenţa

de celule blaste în sângele periferic.

d. Nunărul total de leucocite mai mic de 6 mii la 1 mkl sânge asociat cu prezenţa

de celule blaste în măduva roşie a oaselor.

e. invadarea moderată a sângelui cu celule nediferenţiate din seria leucocitară

51. Care sunt semnele hematologice de bază ale leucozei mieloide leucocitopenice?

a. Numărul total de leucocite mai mare de 50 mii la mkl sânge asociat cu un

număr considerabil de celule blaste în sângele periferic.

b. Numărul total de leucocite mai mic de 50 mii la 1 mkl sânge asociat cu un număr

mare de celule blaste în sângele perigeric.

c. * Numărul total de leucocite mai mic de 5 mii la 1 mkl sânge asociat cu prezenţa

de celule blaste în sângele periferic.

d. Nunărul total de leucocite mai mic de 6 mii la 1 mkl sânge asociat cu prezenţa

de celule blaste în măduva roşie a oaselor.

e. prezenţa de celule blaste în singele periferic

?52. Care sunt semnele hematologice de bază ale leucozei mieloide aleucemice?

a. Numărul total de leucocite mai mare de 50 mii la mkl sânge asociat cu un număr

considerabil de celule blaste în sângele periferic.

b. Numărul total de leucocite mai mic de 50 mii la 1 mkl sânge asociat cu un număr

mare de celule blaste în sângele perigeric.

c. Numărul total de leucocite mai mic de 6 mii la 1 mkl sânge asociat cu prezenţa

de celule blaste în sângele periferic.

d. Numărul total de leucocite e de 5-6 mii la 1 mkl sânge asociat cu prezenţa

de celule blaste în măduva roşie a oaselor.

e. *lipsa de celule blaste în singele periferic

4. Fiziopatologia sistemului cardiovascular

1. Care situaţii conduc la suprasolicitarea inimii cu rezistenţă

1. Insuficienţa mitrală

2. Insuficienţa valvelor aortice

3. Hipertensiunea arterială

4. Insuficienţa tricuspidiană

Anemia

2. Indicaţi cauzele ce conduc la siprasolicitarea inimii cu volum

Stenoza mitrală
Insuficienţa mitrală
Hipersecreţia adrenalinei
Insuficienţa valvelor aortice
Hipervolemia

3. Indicaţi maladiile care determină apariţia insuficienţei cardiace dismetabolice

Insuficienţa tricuspidiană
Boala hipertonică
Infarctul miocardic
Miocardita toxică
Stenoza aortică

4. Indicaţi cauzele posibile ale insuficienţei cardiace dreapta

Hipertensiunea în mica circulaţie
Insuficienţa mitrală
Insuficienţa tricuspidiană
Coarctaţia aortică
Emfizemul pulmonar

5. Indicaţi cauzele posibile ale insuficienţei cardiace stânga

Insuficienţa mitrală
Coarctaţia aortică
Emfizemul pulmonar
Boala hipertensivă
Pneumscleroza

6. Indicaţi manifestările caracteristice pentru insuficienţa cardiacă stânga

Reducerea volumului sistolic
Tahicardia
Staza venoasă în mica circulaţie
Dispnee
Hepatomegalie

7. Indicaţi manifestările caracteristice pentru insuficienţa cardiacă dreapta

Hepatomegalia

2 Staza venoasă în circulaţia mare

3. Edem pulmonar

Staza venoasă în mica circulaţie
Ascita

8. Indicaţi mecanismele compensatorii cardiace imediate în afecţiunile cordului

Bradicardia

Tahicardia

3. Retenţia hidrosalină

4. Hipertrofia miocardului

5. Intensificarea eritropoiezei

9. Indicaţi mecanismele compensatorii extracardiace imediate în afecţiuni cardiace

1. Redistribuirea debitului cardiac cu centralizarea circulaţiei

2. Hipertrofia miocardului

3. Creşterea tonusului sistemului nervos parasimpatic

4. Hiperventilaţia pulmonară

5. Intensificarea eritropoiezei

10. Cum se realizează hiperfuncţia predominant homeometrică a miocardului?

Prin micşorarea amplitudinei contracţiei miocardului
Prin micşorarea încordării miocardului
Prin creşterea amplitudinei contracţiei miocardului
Prin creşterea încordării miocardului
Prin tahicardie

11. Cum se realizaeză hiperfuncţia predominant heterometrică a miocardului?

1. Prin micşorarea amplitudinei contracţiei miocardului

2. Prin micşorarea încordării miocardului

3. Prin creşterea amplitudinei contracţiei miocardului

4. Prin creşterea încordării miocardului

5. Prin tahicardie

12. Pentru care vicii cardiace este caracteristică hiperfuncţia homeometrică?

Stenoza orificiului aortei
Stenoza orificiului trunchiului pulmonar
Insuficienţa valvulelor aortice
Insuficienţa valvulelor mitrale
Insuficienţa valvulelor tricuspidale

13. Pentru care vicii cardiace este caracteristică hiperfuncţia heterometrică ?

Stenoza mitrală
Stenoza orificiului aortic
Insuficienţa valvulelor mitrale
Insuficienţa valvelor aortice
Stenoza orificiului arterei pulmonare

14. În ce situaţii se include hiperfuncţia predominant heterometrică a cordului?

În stenoza orificiului mitral
În stenoza orificiului atrio-ventricular drept
În insuficienţa valvulei bicuspidale
La suprasolicitarea cordului cu volum
În stenoza orificiului aortic

15. Ce modificări structurale se produc în miocard la hipertrofia acestuia?

1. Creşte numărul de miofibrile

2. Creşte numărul de miofibrile, micşorându-se volumul lor

3. Are loc concreşterea ţesutului conjunctiv

4. Se micşorează numărul de miofibrile, mărindu-se volumul lor

5. Creşte volumul miofibrilelor dar numărul lor rămâne constant

16. Care sunt mecanismele epuizării funcţionale şi cardiosclerozei a miocardului hipertrofiat?

1. Tulburarea asigurării cu energie a cardiomiocitelor

2. Se dezvoltă hipoxia relativă a miocardului

3. Creşte IFS miocardioctelor rămase intacte

4. Creşte presiunea în cavitatea pericardului

5. Scade presiunea de perfuzie în coronare

17. Care sunt cauzele hipoxiei relative în miocardul hipertrofiat?

1. Spasmul vaselor coronariene

2. Formarea in vase a plăcuţelor ateromatoase

3. Dereglarea utilizării oxigenului

4. Dereglarea energogenezei

5. Retardarea dezvoltării microvaselor comparativ cu creşterea masei miocardului

18. Care sunt consecinţele hipoxiei relative de lungă durată în cordul hipertrofiat?

1. Creşte numărul de miofibrile

2. Proliferarea reactivă a ţesutului conjunctiv şi cardioscleroza

3. Sporeşte perfuzia coronariană

4. Sporeşte sinteza proteinelor

5. Dilatarea tonogenă a cordului

19. Cum se schimbă volumul bătaie al inimii şi volumul de sânge circulant în insuficienţa cardiacă?

1. Volumul bătaie se micşorează, iar volumul de sânge circulant creşte

2. Ambii indici se măresc

3. Volumul bătaie creşte, iar volumul de sânge circulant scade

4. Ambii indici se micşorează

5. Nu se modifică

20. Care sunt cauzele hipervolemiei în insuficienţa cardiacă cronică?

1. Staza venoasă

2. Mobilizarea sângelui depozitat

3. Retenţia hidrosalină

4. Sporirea filtraţiei glomerulare

5. Intensificarea eritropoezei

21. Care sunt consecinţele stazei venoase?

1. Insuficienţa de oxigen în ţesuturi

2. Formarea edemelor

3. Mărirea vitezei de circulaţie a sângelui

4. Scăderea proceselor de disociere a oxihemoglobinei

5. Cetoacidoza

22. În ce regiuni anatomice apare staza venoasă în caz de insuficienţă ventriculară stângă?

1. În regiunea facială

2. În membrele inferioare

3. În ficat

4. În creier

5. În plămâni

23. Care sunt consecinţele stazei venoase în ficat?

1.Mărirea funcţiei de dezintoxicare a ficatului

2.Substituirea hepatocitelor cu ţesut conjunctiv

3.Suprasolicitarea ventriculului stâng

4.Suprasolicitarea ventriculului drept

5.Hipertensiunea în sistemul venei porte

24. Care sunt cauzele hipertensiunii portale în ciroza hepatică?

1. Dezvoltarea colateralelor cava-cavale

2.Compresia vaselor circuitului mare

3. Dezvoltarea colateralelor porto-cavale

4. Reducerea numărului de capilare funcţionale intrahepatice

5. Creşterea permiabilităţii vaselor mezenteriale

25. Care sunt consecinţele hipertensiunii portale?

1.Formarea anastomozelor porto-cavale

2. Ascita

3.Dilatarea varicoasă a venelor esofagiene inferioare

4.Hemoragia din venele vericoase ale esofagului

5.Formarea anastomozelor cava-cavale

26. În care afecţiuni se dezvoltă staza venoasă în ficat?

1.Boala hipertensivă

2.Hipotonie arterială

3.Hipovolemie

4.Insuficienţa ventriculară dreapta

5.Insuficienţa ventriculară stânga

27. Anastomoze porto-cavale se formează:

1. În caz de dereglare a refluxului bilei

2. În caz de hipertensiune portală

3. În caz de insuficienţă a ventriculului stâng

4. În caz de restricţie a excursiei cutiei toracice

5. În caz de colelitiază

28. Care devieri hemodinamice au o importanţă decisivă în apariţia edemelor cardiace?

1. Dereglarea hemodinamicii intrarenale cu activarea aparatului juxta- glomerular

2. Staza venoasă

3. Micşorarea debitului cardiac

4. Mărirea volumului sângelui circulant

5. Creşterea rezistenţei periferice a vaselor

29. În ce mod dereglările hemodinamice intrarenale contribuie la dezvoltarea edemelor?

1. Prin mărirea permiabilităţii capilarelor

2. Prin activarea aparatului juxta-glomerular

3. Prin inhibarea aparatului juxta-glomerular

4. Prin activarea eliminării adiuretinei

5. Prin micşorarea presiunii efective de filtrare

30. Ce reprezintă hiperaldosteronismul secundar?

1. Creşterea sintezei şi eliberării de aldosteron în sindromul Konn

2. Creşterea sintezei şi eliberării de aldosteron în hiperreninemie

3. Creşterea concentraţiei de aldosteron în sânge în insuficienţa hepatică

4. Micşorarea eliminării de aldosteron şi cortizol

5. Creşterea secreţiei de aldosreron în hipoperfuzia şi hipoxia renală

31. Ce schimbări metabolice sunt caracteristice pentru faza iniţială a hipertrofiei ?

1. Diminuarea proceselor oxidative şi glicolitice

2. Metabolismul energetic nu se schimbă

3. Utilizarea intensă de ATP

4. Creşterea utilizării oxigenului

Дата добавления: 2018-09-23; просмотров: 528; Мы поможем в написании вашей работы!

Поделиться с друзьями:

⇐ Предыдущая 13 14 15 16 171819 20 21 22 Следующая ⇒

Мы поможем в написании ваших работ!