C) opsonizarea microorganismelor
d) febra
e) caşexia
58) Efectele protective ale reacţiei fazei acute:
a) febră
b) hipersecreţia glucocorticoizilor
c) imunitate antimicrobiană
d) proliferarea ţesutului mieloid cu leucocitoză neutrofilă
e) activarea catabolismului şi mobilizarea rezervelor energetice
59) Manifestările potenţial nocive ale reacţiei fazei acuteL
a) activarea complementului
b) activarea catabolismului şi epuizarea rezervelor energetice
C) hipercoagulabilitate
d) afecţiuni ale ţesutului conjunctiv cu artromialgie
e) simptome de inibiţie a SNC
60)Factorii pirogeni exogeni infecţioşi:
A) antigenele bacteriene
b) endo- şi exotoxine bacteriene
C) lipopolizaharide microbiene
D) proteine microbiene, virale, fungice
e) transplantul alogen
61) Factorii pirogeni exogeni neinfecţioşiL
A) seruri hiperimune
b) sângele şi plasma sanguină heterogene
C) proteine heterogene administrate parenteraal
d) soluţie izotonică de clorură de sodiu
e) soluţie izotonică de glucoză
62) Factorii pirogeni endogeni primari?
A) produsele necrozei celulare ischemice
b) produsele dezintegrării celulelor proprii
C) produsele hemolizei eritrocitelor proprii
D) hormonii progestageni
e) insulina
63) Factorii pirogeni endogeni secundariL
a) interleukina IL-1şi IL-2
B) prostaglandine
c) proteinele fazei acute
d) imunoglobulinele
e) TNF-alfa
64) Patogenia febrei include următoarea consecutivitate:
A) pirogene primare exogene - pirogene secundare endogene - febra
B) pirogene primare endogene - pirogene secundare endogene - febra
c) pirogene primare exogene - pirogene primare endogene- pirogene secundare endogene - febra
d) pirogene primare exogene - pirogene primare endogene - febra
e) pirogene primare exogene - pirogene secundare exogene - pirogene primare endogene- pirogene secundare endogene - febra
65) Restructurarea activităţii centrului temoreglator în febră constă în:
a) Stimularea concomitentă a centrului de termogeneză şi termoliză
b) Stimularea centrului de termogeneză şi inhibiţia centrului de termoliză
|
|
|
c) Inhibiţia centrului de termogeneză şi activarea centrului de termoliză
d) Inhibiţia concomitentă a centrului de termogeneză şi termoliză
e) Discordanţa activităţii centrului de termogeneză şi termoliză
66) Mecanismele de activizarea a termogenezei în febrăL
a) Excitarea porţiunii simpatice a sistemului nervos vegetativ
b) Excitarea porţiunii parasimpatice a sistemului nervos vegetativ
c) Hipersecreţia hormonilor catabolizanţi
d) Activizarea lipolizei şi glicogenolizei
e) Termogeneza miogenă
67) Procesele metabolice care intensifică termogeneza în febrăL
a) Glicogenoliza şi hiperglicemia
B) Lipoliza cu hiperlipidemie
C) neoglucogeneza
d) Hiperaminoacidemie
e) Hipersecreţia insulinei
68) Mecanismele reducerii termolizei în febră:
A) Spasmul vaselor periferice
b) Diminuarea sudoraţiei
c) Hipoventilaţie pulmonară
d) Eliminarea sudorii "reci"
e) Bradicardia
69) Temparatura corpului în reacţiile subfebrile este de:
A) 36,9 -38,0 C
b) 38,1 – 39 C
c) 39,1 – 40 C
d) mai sus de 40,1C
e) 36,4 -36,9 C
70) Temparatura corpului în reacţiile hiperpiretice este de:
a) 36,9 -38,0 C
b) 38,1 – 39 C
c) 39,1 – 40 C
D) mai sus de 40,1 C
e) 36,4 -36,9 C
71) Metabolismul în stadiul doi al febrei se caracterizează prinL
a) predominarea proceselor anabolice
b) epuizarea glicogenului în ficat
c) mobilizarea şi consumul lipidelor din depozitele adipoase
d) acumularea de produşi metabolici intermediariL
E) echilibru negativ de azot
72) Modificările endocrine în perioada de stare a febreiL
a) hipersecreţia corticotropinei şi glucocorticoizilorL
b) hipersecreţia catecolaminelor din suprarenale
c) stimularea funcţiei tiroidei
d) hipersecreţia insulinei
e) inhibiţia secreţiei hormonale a gonadelor
|
|
|
73) Modificările funcţiei sistemului cardio-vascular în perioada a doua a febreiL
A) Tahicardie
b) Spasmul generalizat al vaselor sanguine
c) "Centralizarea" hemocirculaţiei
d) hipertensiune arterială
e) colaps
74) Modificările funcţiei sistemului cardio-vascular în perioada a treia a febrei:
A) Tahicardie L
b) Spasmul generalizat al vaselor sanguine
c) "Centralizarea" hemocirculaţiei
d) hipertensiune arterială
e) hipotensiune arterială
75) Modificările funcţiei aparatului digestiv în febră:
a) hipersecrieţia glandelor digestive din întregul tract
b) hipermotilitate intestinală
c) atonie intestinală
d) hiposecrieţia glandelor digestive din întregul tract
E) stagnarea bolului fecal
76) Semnificaţia biologică a febreiL
a) activizează procesele de imunogeneză
b) stimulează fagocitoza
c) inhibă reacţiile alergice
d) acţiune directă bacteriostatică
e) potenţează acţiunea bacteriostatică a antibioticilor
MICROCIRCULATIA
1) Hiperemia arterială este rezultatul:
a) Intensificării eritropoiezei
b) Reducerii fluxului de sânge prin sistemul microcirculator
c) Creşterii afluxului de sânge prin arteriolele dilatate
d) Creşterii afluxului de sânge prin arterele dilatate
e) Creşterii presiunii arteriale.
2) Hiperemia arterială survine ca rezultat al:
a) Creşterii presiunii arteriale sistemice
b) Micşorării presiunii arteriale sistemice
c) Dilatării arterelor
d) Dilatării arteriolelor
e) Spasmului vascular
3) Veriga principală în hiperemia arterială este:
a) Spasmul vascular
B) Dilatarea arteriolelor
c) Scăderea presiunii arteriale
d) Obturarea venulelor
e) Tromboza
4) Care este corelaţia dintre afluxul şi refluxul sanguin în hiperemia arterială?
|
|
|
a) Afluxul predomină asupra refluxului
b) Afluxul şi refluxul sunt diminuate
c) Afluxul şi refluxul sunt intensificate
d) Refluxul predomină asupra refluxului
e) Afluxul şi refluxul nu se modifică.
5) Hiperemia arterială de tip neurogen poate avea patogenie:
a) Vasogenă
b) Neurotonică
c) Metabolică
d) Umorală
e) Neuroparalitică
6) Hiperemia arterială de tip neurotonic survine în rezultatul:
a) Micşorării tonusului vascular
b) Creşterii tonusului sistemului vegetativ parasimpatic
c) Creşterii tonusului sistemului vegetativ simpatic
d) Micşorării tonusului sistemului vegetativ simpatic
e) Micşorării reactivităţii vasculare faţă de acetilcolină.
7) Hiperemia arterială de tip neuroparalitic survine în rezultatul:
a) Micşorarea reactivităţii vasculare faţă de stimulii adrenergici
b) Micşorării tonusului vascular
c) Creşterii tonusului sistemului vegetativ simpatic
d) Creşterii tonusului sistemului vegetativ parasimpatic
e) Micşorării tonusului sistemului vegetativ simpatic.
8) Hiperemia arterială funcţională se dezvoltă prin intermediul mecanismelor:
a) Neurogen şi endocrin
b) Metabolic şi umoral
c) Urgente şi tardive
d) Neurotonic şi neuroparalitic
e) Vasogen şi tonogen
9) Manifestările hiperemiei arteriale sunt:
a) Creşterea presiunii hidrostatice a sângelui în arteriole, capilare şi venule
b) Creşterea vitezei lineare şi volumetrice a torentului sanguin
c) Micşorarea numărului de vase funcţionale
d) Hipoperfuzie
e) Reducerea limfogenezei
10) Modificările metabolice tisulare în hiperemia arterială sunt:
a) Diminuarea proceselor metabolice oxidative
b) Reducerea consumului de oxigen
c) Micşorarea diferenţei arterio-venoase de oxigen
|
|
|
Дата добавления: 2018-09-23; просмотров: 499; Мы поможем в написании вашей работы! |
Мы поможем в написании ваших работ!